Galerie

BISERICA SFÂNTUL JOHANN

Mitropoliei nr. 32, Sibiu

Audio (1.29M)

În anul 1829, Johann Engelleiter, preotul paroh al satului Neppendorf (cartierul Turnișor, de astăzi), lasă întreaga sa avere prin testament comunității evanghelice din Sibiu spre construirea unei biserici și a unui orfelinat pentru credincioșii din cartierul Josefin. Acesta a creat o fundație care să gireze întregul transfer de bani și să supravegheze buna desfășurare a lucrărilor. Alți bani au provenit din despăgubirile demolării bisericii "Laubenkirche" din Piața Mică, care astăzi nu mai există.

De abia în 1879, Consistoriul Superior a repus în discuție acest proiect. Planurile de construire urmăreau cumpărarea terenului pe care se afla o fabrică de zahăr sau cumpărarea unei părți din terenul Soldisch. Un concurs a fost organizat, rezultatele urmând a fi anunțate în martie 1881. Câștigătorii au fost constuctorii Baumann și Koniger, a căror planuri au fost combinate.

Era vorba de construirea unui complex de clădiri care însumau alături de biserica și edificarea unui orfelinat, a unui cămin pentru școlari și a casei preotului. Discuțile aprinse asupra locului de construire (urmașul preotului Engelleiter, Samuel Binder, nu era de acord cu locul amplasat, spunând că nu face parte din cartierul Josefin) a dus la una dintre primele și până astăzi o clară delimitare a cetății medievale de cartierul Josefin. Magistratul a hotărât că linia de demarcare a celor două era strada Lupaș de astăzi. Astfel locul definitiv stabilit a fost terenul Soldisch, născut din zwinger-ul incintelor III și V. Încă din 1851, Magistratul oferă drept spațiu pentru construirea bisericii un teren de o sută de stânjeni între casa brutarului Anton Taub și grădina lui Joseph Schuster pe terenul Soldisch. Astăzi resturi din a V-a incintă se mai văd delimitând perimetrul Colegiului Octavian Goga față de cel al Institutului Teusch. A III-a incintă nu mai există în această zonă dar în urma unor săpături de intervenție la infrastructura orașului și cu ajutorul specialiștilor, s-a reușit marcarea acestei incinte în trotuarul străzii Lupaș. Astfel încep pregătirile pentru construirea acestor edificii.

În februarie 1882, sunt prezentate Presbiteriului planurile pentru asamblarea unei orgi care să fie amplasată în biserică de către W. Horbinger, în conformitate cu indicațiile cantorului orașului J. L. Bella. La Viena s-a comandat un basorelief care să îl reprezinte pe Iisus între copii. În aprilie este încheiat un contract cu tâmplarul Johann Barthmes pentru construirea altarului și a amvonului, iar ceasornicarul A. Hartmann oferă un orologiu pentru această biserică. La acestea adăugăm că altarul a fost realizat de pictorul Karl Dorschlag. Tema altarului a fost cea a Mântuitorului învățând și milostivindu-se de copii.

În 10 noiembrie 1883 a fost inaugurat noul așezământ bisericesc, în strânsă legătură cu orfelinatul construit alături. Data era una specială, comunitatea evanghelică sărbătorind 400 de ani de la nașterea lui Martin Luther. Hramul acestei biserici a fost și este cel al Sfântului Apostol Ioan, de aici provenindu-i numele popular de "Johanniskirche".

Recepția definitivă a complexului a remarcat o serie de neajunsuri la edificiul bisericesc. O serie de crăpături în edificiul ecleziastic, sunt observate în 1909, crăpături care duc la concluzia nevoii unei restaurări. Comunitatea evanghelică a cerut lui Hans Eder, arhitect, să ofere un deviz de cheltuieli asupra refacerii acestui edificiu și locuinței parohului. Serioasele degradări duc la hotărârea evacuării bisericii până la sfârșitul lunii ianuarie 1910. În aprilie 1910, Presbiteriul hotărăște demolarea bisericii în întregime, ultimele urme fiind șterse în luna iunie a aceluiași an. Orga a fost transferată în biserica din cimitir.

În același timp se hotărăște construirea noii biserici. Planurile de construcție au aparținut arhitecților locali Gustav Matz și Fritz Buertmes, precum și arhitectului berlinez Josef Bedeus von Schassberg. Subcomisia de construcții și reprezentanții comunității evanghelice au hotărât în martie 1912 să aplice planurile lui Josef Bedeus von Schassberg, în valoare de circa 167.000 de coroane. Planul decide ca turnul să fie mutat spre interior cu 30 de centimetri și modificarea cupolei dintr-una de tip bavarez, într-una ascuțită. Lucrările urmau a fi realizate de societatea de construcții a lui Gustav Matz, Presbiteriul împrumutâandu-se pentru această lucrare cu suma de 168.000 de coroane de la banca "Deutsche Allgemeine Sparkassa".

Noul edificiu a fost inaugurat în data de 10 noiembrie 1912, aceeași sărbătoare a nașterii lui Martin Luther, preoții hotărând reluarea slujbelor din această biserică. Astfel predicile aveau loc la orele 11.00 pentru vecinătăți și la orele 18.00 pentru militari.

facebook  twitter  google+  pinterest  email  

În zonă

Erasmus Buchercafe (30 m)
cafenea Mitropoliei 30, Sibiu

Muzeul Bisericii Evanghelice C.A. (33 m)
muzeu Mitropoliei 30, Sibiu

Complex Luceafarul  (124 m)
cafenea Ion Lupas 2, Sibiu

HOME      TOP