Galerie

BISERICA ROMANO - CATOLICĂ

Piata Mare 3, Sibiu

Audio (1.11M)

Venirea habsburgilor în Transilvania a însemnat revenirea forțată a catolicismului. Sibiul fiind capitala Transilvaniei, implicit administrația a adus aici primii propagatori, în persoana călugărilor iezuiți. Aceștia aveau obligația de a reorganiza viața comunității catolice care era primită cu reticență de către liderii comunității săsești și ai ritului evanghelic și în general de către toată comunitatea din oraș. Aceasta era una dintre cele mai serioase probleme pe care noua administrație avea să o rezolve nu numai în Sibiu dar și în toată Transilvania.

În 1688 romano-catolicii își oficiau liturghiile pentru garnizoana austriacă din Sibiu într-una din casele din Piața Mare, unde exista o capelă (unde astăzi se află sediul FDGR). Peste un an generalul comandant al armatei imperiale, care locuia la Sibiu, generalul Caraffa, a cumpărat casa breslei croitorilor pentru a construi biserica la care vor oficia iezuiții.

Astfel că în 3 iulie 1726, într-un cadru festiv se punea piatra de temelie a viitoarei biserici iezuite. Conducătorul șantierului a fost Franz Tobias Kalmann, el fiind înlocuit de Valentinus Scherzer în 1731. Problema de care s-au lovit diriginții șantierului a fost opoziția localnicilor la construirea bisericii. Aceștia la începutul construcției distrugeau ce se construia ziua, astfel încât generalul Wallis a fost nevoit a impune o gardă permanentă la șantier. Inaugurarea clădirii s-a făcut în 13 septembrie 1733 de către episcopul Transilvaniei, baronul Georg von Zorger.

Datorită poziționării parcelelor, a proporților și a orientării lor, a făcut ca fațada principală să fie cea de sud și nu cea de vest. Stilul în care este construită această clădire este unul baroc, adăugând o nuanță iezuită. Trebuie a sublinia că sunt elemente care din pricina parcelării restrânse nu s-au putut aplica, exemplul cel mai elocvent fiind neconstruirea a două turnuri pe fațada de vest.

Fațada de sud prezintă două uși așezate pe axele laterale la nivelul parterului. Prin una dintre ele se realizează intrarea în biserică, iar prin a doua în Casa parohială romano-catolică.

Turnul are două clopote, unul mare realizat de Johann Lorenz Schmidt din Sibiu și unul mic din 1712 cu imaginea în relief a Maicii Domnului și a sfântului Donatus. Lângă turn a existat pentru o perioadă de timp un chioșc de lemn folosit de lumânărarul Dömel ca magazin de desfacere.

Altarul este realizat de P. Lehmann, iar fresca Mariei cu pruncul Isus în glorie străjuiți de îngeri păzitori de Anton Steinwald în 1774. Pe lângă elementele deja amintite regăsim și o reprezentare a Sfintei Treimi și reprezentări ai celor trei arhangheli: Gabriel în roșu cu crin, Mihail în verde cu sabie, Rafael în albastru cu cădelniță, cel de al patrulea neputând fi recunoscut. Vitraliile sunt realizate odată cu renovarea bisericii în 1904. Orga este amplasată în interior în 1860.

În corul bisericii este amplasat monumentul funerar al comandantului militar al Transilvaniei între 1744 - 1747, contele Otto Ferdinand Traun von Abensberg (1677 - 1747). Arcul de triumf este decorat cu o inscripție. În amvon este un medalion al lui Ignatio de Loyola. Tabernacolul este realizat de Johann Paul Halting și lăcătușul Johann Fruchtner. Podul altarului este realizat prin donația negustorului armean Gregor Isekut.

Refacerile au existat dealungul secolelor, astfel în 22 decembrie 1904 făcându-se reinaugurarea bisericii după renovarea generală pe care o suportase, iar după alți șase ani, în 24 decembrie 1910, a fost realizat iluminatul electric.

facebook  twitter  google+  pinterest  email  

În zonă

Centru Informare Turistica Primarie (54 m)
centru de informare Samuel Brukenthal 2, Sibiu

Haller Cafe (91 m)
cafenea Piata Mare 10/parter, Sibiu

Muzeul de Etnografie Universală ”Franz Binder” (92 m)
muzeu Piața Mică 11, Sibiu

HOME      TOP