Galerie

CATEDRALA ORTODOXĂ

Mitropoliei nr. 35, Sibiu

Audio (902.68K)

Odată cu creșterea influenței oamenilor de afaceri, clerului și intelectualilor de origine română și de rit ortodox, aceștia au înțeles nevoia de a-și construi o biserică impozantă, egală ca importanță celorlalte biserici din Sibiu. Ea nu urma a fi construită doar pentru a deservi credincioșii sibieni, trebuia să devină catedrala tuturor credincioșilor ortodocși din mitropolia Transilvaniei.

Sinodul Arhiepiscopesc hotărăște în 1897 să rediscute problema construirii unei catedrale și locul de amplasare a acesteia. Au fost trei propuneri de amplasare a viitoarei catedrale. Partenie Cosma, directorul băncii "Albina", propunea două terenuri unde să se poată construi acest edificiu. Unul era pe terenul Soldisch înspre strada Åžaguna, iar celălalt pe locul grădinii Flora, azi pe strada Victoriei.

Hotărârea finală a fost ca biserica grecească să fie demolată și în locul ei să se construiască viitoarea catedrală. Alături de această biserică au fost demolate alte șase clădiri. Catedrala urma să aibă hramul "Sfânta Treime". Ea a fost inaugurată pe 13 mai 1906.

Cei ce au hotărât construirea acestei biserici au angajat pe arhitecții budapestani Kammer Joseph și Naghy Virgil. Joseph Schussnig, inginerul orașului, urma a conduce lucrările. Picturile au fost realizate de Octav Smighelschi - iconostasul și de Artur Coulin - cupola și pandantivii. Octav Smighelschi era cel mai important pictor simbolist din Transilvania sfârșitului de secol.

Clădirea se inspiră din planurile bisericii Sfânta Sofia din Istanbul. Clădirea se prezintă drept un corp format din pronaos, naos și altar cu șase turnuri, patru octogonale pe laterale și două patrulatere la intrare care devin octogonali la nivelul clopotelor.

Clopotele sunt în număr de patru, cu greutăți de 1.345 kg, 732 kg, 168 kg și 790 kg. Gheorghe Dima a cerut ca acordul acestora să se facă în E-mol, ele fiind încercate pe data de 10 decembrie 1904.

Pronaosul este încheiat în patru coloane de granit cu capiteluri și mici volute în formă de spirale, arcadele fiind decorate cu un brâu având aplicate motive naționale. Pe pereții laterali se află portretele mitropoliților Transilvăneni.

Interiorul este unul tipic bizantin. Pictura din naos se realizează din cei patru pandantivi ce-i reprezintă pe cei patru sfinți evangheliști. Luca este prezent într-un cadru arhitectonic, pictat între doi pilaștrii, scriindu-și evanghelia și stând alături de simbolul său, boul înaripat. Al doilea este Ioan, stând pe un tron, alături de un înger și un vultur, apoi Matei cu mâna pe carte străjuit de un înger, iar al patrulea este Marcu, la fel stând într-o nișă arhitectonică, cu evanghelia deschisă și un leu înaripat.

Iconostasul respectă tipicul lui Erminie. Ușile prezintă pe arhanghelii Gavriil și Mihail, alături fiind Icoanele Sfântului Nicolae, Maria cu Pruncul, Isus, Sfântul Ioan Botezătorul. Al doilea canat are central prezentă "Cina cea de Taină" flancată de scene din viața Domnului. Al treilea canat are prezentă central Sfânta Treime.

facebook  twitter  google+  pinterest  email  

În zonă

Tea Spot Cafe (144 m)
cafenea Tribunei 33

Muzeul Bisericii Evanghelice C.A. (148 m)
muzeu Mitropoliei 30, Sibiu

Erasmus Buchercafe (151 m)
cafenea Mitropoliei 30, Sibiu

HOME      TOP