PASAJUL SCĂRILOR

Audio (446.15K)

În secolul al XIV-lea Sibiul devine oraș (atestat astfel în 1366). Această transformare a localității a dus la necesitatea extinderii zonei fortificate, orașul fiind râvnit de tot mai mulți dușmani, dar și se dezvolta tot mai mult, iar locuitorii făceau presiune asupra comunității.

Astfel la mijlocul secolului al XIV-lea Orașul de Sus este fortificat incluzând între noile ziduri Piața Mare, mânăstirle dominicanilor și clariselor, casele de patricieni. Zidul construit urma traseul actualelor străzi și piețe Centumvirilor - Huet - Avram Iancu - Gh. Magheru - Funarilor - Manejului - Pompiliu Onofrei - Cetății - Unirii - Ioan Lupaș - Bastionului.

Zidurile erau flancate de turnuri de apărare. Acestea erau administrate, ca și porțile orașului, de breslele sibiene. Acestea aveau obligația de a întreține, de a renova și de a asigura armamentul necesar (arcuri, lănci, spade și mai târziu archebuze și puști) și luptătorii care apărau nu numai turnul dar și segmentul de zid vecin. De aceea turnurile au rămas în toponimia loclui cu numele breslei care le administrau.

Poate cel mai spectaculos fragment de zid rămas în picioare este Pasajul Scărilor. Aici se dublează practic zidul de incinta al primei fortificații. Astfel se realizează o traversare dinspre Poarta Turnului prin strada Turnului spre poarta ce realiza intrarea în Orașul de Sus. Aspectul inițial era diferit față de cel de astăzi. Amenajarea străzii la mijlocul secolului al XX-lea pentru traficul mașinilor a dus la sacrificarea aspectului inițial și la demolarea acestui intrând.